Experiențele în viața copiilor

Copilul cu multiple experiențe de viață crește mai sănătos

Suntem ființe cu o adaptabilitate remarcabilă. Această caracteristică se datorează, în principal, maleabilității creierului nostru sau neuro-plasticității (capacitatea de a se modifica din punct de vedere fizic, funcțional și chimic, la orice vârstă) . Mulți îl consideră ca fiind cel mai complex produs al universului cunoscut. Acest lucru vine cu bune și cu rele, la pachet.

Dezvoltarea creierului (dar nu numai) depinde, în mare măsură, de aportul nutrițional, de îngrijirea sănătății, dar și de susținerea emoțională și intelectuală asigurată de părinți, de familia extinsă și de comunitatea în care trăiește copilul. Această creștere se considera a fi determinată în primul rând de genetică, însă tot mai mulți oameni de știință cred, acum, că este, de asemenea, dependentă foarte mult de experiențele copilului. Multe cercetări au arătat că, alături de proteine, grăsimi, vitamine, interacțiunile cu persoane și obiecte sunt factori vitali pentru creierul în creștere, astfel încât experiențe diferite pot conduce la direcții de dezvoltare diferite. Pe site-ul Asociației americane ”Child Trauma Academy”, înființată de profesorul Bruce Perry, care se ocupă de mulți ani cu studiul cazurilor severe de traumă la copii, se spune ” We recognize the crucial importance of childhood experience in shaping the health of the individual, and ultimately, society.” (Recunoaștem importanța crucială a experienței copilăriei în modelarea stării de sănătate a individului, și în cele din urmă, a societății. (trad.)

Orice părinte își dorește un copil cu resurse (intelectuale, emoționale, motorii etc.) cât mai generoase, care să-i permită să prospere în viață, să fie sănătos, sau, altfel spus, să posede abilitățile de a se descurca în fața provocărilor fie ele sociale, medicale sau de oricare alt fel.

Prin urmare, ce este de făcut cu copilul pentru a-i asigura succesul?
Răspunsul stă în plasticitatea creierului, centrul de comandă și control al organismului, care este într-o simbioză perfectă cu restul corpului. Creierul are capacitatea de a se reorganiza prin formarea de noi conexiuni neuronale, pe tot parcursul vieții.

Pe de o parte, creierul este incomplet dezvoltat la naștere, și va continua achizițiile o lungă perioadă de timp, după acest moment, inițial. Pe de altă parte, este un organ dependent de utilizare. Sistemele neuronale folosite constant se vor dezvolta vertiginos, pe când cele mai puțin activate vor rămâne într-un stadiu incipient, vor stagna sau, chiar vor regresa. Dezvăluirea acestei dinamici datorează mult dispozitivelor cu Rezonanță magnetică nucelară, funcțională (în engleză fMRI). Astfel, au fost observate diferențe frapante de dimensiune fizică, între structuri ale creierului unui copil crescut într-un mediu activ, solicitant și cele ale creierului unui copil crescut în imobilitate relativă pe perioade lungi de timp, în defavoarea celui din urmă.

Similaritatea cu mușchii este foarte relevantă. Așa cum un biceps care ridică regulat greutăți, va fi capabil să se descurce cu sarcini fizice din ce în ce mai mari, tot așa un creier antrenat constant va rezolva probleme din ce în ce mai dificile. Se mai cunoaște și faptul că este un organ istoric (funcționarea actuală este dependentă de experiențele trecute).

copiiToate acestea ne arată direcția de urmat pentru a avea un copil sănătos și eficient la provocările vieții. Expunea copilului la experiențe dintre cele mai variate, în condiții de siguranță (nu glob de sticlă, nu siguranță absolută, care este contraproductivă) vor asigura achiziția abilităților necesare unui adult viabil, mai târziu. Copiii e bine să se joace cu alți copii, cu părinții și frații lor, să coloreze, să facă mișcare în aer liber, să facă matematică, să citească sau orice altă activitate li se potrivește la un anumit moment din viața lor. Trebuie lăsați să descopere, să experimenteze situații noi pentru care identifică soluții, fie ele interacțiuni cu cei de aceeași vârstă, fie cu stimuli din natură, de tipul microbilor. Sistemul imunitar, ca și creierul, trebuie antrenat constant, dar fără excese. Limitele sunt, desigur, individuale. Nu există răspuns-rețetă de tipul – Cât să țin copilul afară? sau Să facă balet? Fiecare copil este o individualitate și se va dezvolta în ritmul propriu.

Prin urmare, un copil sănătos este expus experiențelor de tot felul, car nu-i pun siguranța în pericol, dar care îl solicită suficient, astfel încât, să dezvolte abilități noi, adaptate situațiilor de viață concrete.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s